Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUI ÎMPREUNĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru LOCUI ÎMPREUNĂ.

CONLOCUI

... CONLOCUÍ , conlocuiésc , vb . IV . Intranz . ( Înv . ) A locui împreună cu altcineva ; a coabita . - Con ^1 - + locui

 

CĂSEAN

CĂSEÁN , căseni , s . m . ( Pop . ) Fiecare dintre persoanele care locuiesc împreună într - o casă , fiind legate între ele prin interese comune ( de familie ) . - Casă ^1 + suf . -

 

CASĂ

CÁSĂ^2 , case , s . f . 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani , hârtii de valoare etc . Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului . 2. Încăpere specială într - o clădire , având o anumită destinație . 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele , semnele etc . tipografice de același caracter . 4. Gospodărie . 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună ( formând o familie ) ; familie . 6. Căsnicie , menaj . 7. ( Urmat de determinări ) Nume dat unor instituții , așezăminte , întreprinderi , firme comerciale etc . 8. Boală a vinurilor , pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea

 

COABITANT

COABITÁNT , - Ă , coabitanți , - te , adj . , s . m . și f . ( Jur . ) ( Persoană ) care locuiește împreună cu alții în aceeași casă . [ Pr . : co -

 

CONLOCUITOR

CONLOCUITÓR , - OÁRE , conlocuitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care locuiește împreună cu altcineva . [ Pr . : - cu - i - ] - Conlocui + suf . -

 

COABITA

... COABITÁ , coabitez , vb . I . Intranz . ( Jur . ) A locui

 

TRĂI

... tranz . A - și duce , a - și petrece viața . 4. Intranz . ( Cu determinări locale ) A fi stabilit undeva ; a locui . 5. Intranz . A - și petrece viața împreună cu cineva ; a conviețui . 6. Intranz . A - și procura cele necesare traiului ...

 

ALANI

ALÁNI s . m . pl . Triburi de origine sarmată , care locuiau în secolele al II - lea și I î . Hr . în regiunea Mării Negre și în nordul Caucazului și care , împinși de huni , au ajuns în secolul al V - lea , împreună cu vandalii , până în Spania și